Literatură norvegiană
![]() |
Plopii din Berlin, o cronică de familie reconstituită într‑o narațiune alertă, cu întorsături de thriller, este cartea cu care autoarea i‑a cucerit fulgerător pe norvegieni şi apoi a fost tradusă în peste cincisprezece limbi. Secretul unei povești de dragoste, dezvăluit după cincizeci de ani, hotărăște soarta unei moșteniri problematice. Urmașii ciudați ai unei iubiri aparent imposibile se regăsesc la ferma unde a început totul și în casa de care nu‑i mai leagă decât amintiri pe care le sperau uitate. Fiecare dintre moștenitori înțelege acum că nu putea fi altfel decât este și că, dacă nimic nu mai poate fi luat de la capăt, măcar prezentul celorlalți poate deveni suportabil. Autoarea a mai scris încă două romane cu aceleaşi personaje, care s‑au bucurat de mare succes. Împreună alcătuiesc trilogia familiei Neshov (în curs de apariţie la Editura Univers).
Anne B. Ragde (n. 1957) este o scriitoare norvegiană foarte apreciată atât de critici cât şi de public. Printre cele mai cunoscute cărţi ale sale se numără Plopii din Berlin, Crabii eremiţi şi Păşunile verzi.
„Cu umorul ei negru, cartea te prinde din prima şi nu te mai lasă s‑o închizi. Nu se întâmplă des ca o carte să fie atât de bună... dacă vrei ceva special, fuga la librărie să ţi‑o cumperi, pentru că ţi se lipeşte cu adevărat de suflet şi e atât, atât de amuzantă.”
The Evening Herald
| Lars Saabyne Christiensen, Vizionare |
În Oslo-ul anilor ’90, într‑o toamnă prelungită în vară indiană, Will, un tânăr scenarist plin de idei, dar neapreciat de producători, trăieşte de patru ani împreună cu iubita lui, Cathrin, art director într‑o agenţie de publicitate. Pentru a scăpa de plictiseala care începe să‑i bântuie, Cathrin iniţiază un joc erotic primejdios: cu pretextul că vor să-şi cumpere o locuinţă, vizitează case şi apartamente, în care, ascunzându-se de ochii agenţilor imobiliari, reînvie pasiunea primilor ani. Totul pare să se rezolve, Will semnează un contract - e drept, pentru filme interzise minorilor, dar dispariţia lui Cathrin dă totul peste cap, calmul luând înfățişarea unui thriller ce te ține cu sufletul la gură.
Lars Saabye Christensen s‑a născut în 1953 în Oslo. A copilărit într‑un cartier mic‑burghez al capitalei norvegiene, a studiat istoria artelor şi a literaturii, precum şi istoria ideilor şi a debutat în 1976, cu volumul de poezii Povestea lui Gly. Atunci când romanul său Beatles (1984), acest „blues literar“, cum a fost denumit de un critic danez, a fost vândut în mai mult de 200 000 de exemplare în Norvegia şi tradus în mai multe limbi, Christensen a devenit unul dintre autorii cei mai cunoscuţi în Norvegia. Pe lângă poezie şi roman, Christensen a încercat cu succes şi alte
genuri, de la dramaturgie la scenarii de film, în timpul „liber“ fiind şi traducător. A scris scenariile unor filme de mare succes: Herman, după romanul său omonim, şi Telegrafistul, după romanul Visătorii, de Knut Hamsun. Dar cel mai mare succes literar al autorului a fost romanul Fraţi pe jumătate. Cartea a primit mai multe premii importante, între care Premiul pentru Literatură al Consiliului Nordic în 2001, a fost declarat de critica literară americană cel mai bun roman al începutului de secol, a vândut în Norvegia peste 300 000 de exemplare în anul apariţiei sale, iar drepturile au fost vândute în 24 de ţări. La Editura Univers au mai apărut Herman, Beatles (două ediţii) și Frați pe jumătate.




























