„Mincinoșii”, de E. Lockhart • Recenzie

SINOPSIS

„Șocant, de o frumusețe tulburătoare și foarte bine construit, Mincinoșii o să-ți rămână în minte pentru totdeauna.” – John Green, autor al romanului Sub aceeași stea, bestseller 
New York Times

O familie frumoasă și distinsa.O insulă privată.O fată vulnerabilă și îndrăgostită.Un băiat curajos, plin de pasiune.Un grup de patru prieteni, Mincinoșii, a căror prietenie se dovedește a fi distructivă.O revoltă. Un accident. Un secret.Minciună după minciună.Dragoste adevărată.Adevarul.Citește Mincinoșii. Și dacă te întreabă cineva cum se sfârșește, minte, pur și simplu!

„Obsedant, sofisticat… Mincinoșii e un roman atât de captivant și de bine scris, încât nu numai adolescenții îl vor îndrăgi, ci și cititorii maturi.” – Wall Street Journal

„E. Lockhart face un portret fidel al unei familii cu tradiție, pentru care a păstra aparențele este vital și, în ultimă instanță, tragic.” – The Chicago Tribune

Ce părere am eu? 

≧◉◡◉≦ 

Cartea asta m-a terminat psihic, sinceră să fiu. Am cumpărat-o îl ultima săptămână de vacanță din bani care mi-au mai rămas după toată chestia cu „pregătirea pentru școală”. Are un preț bun, iar cartea este chiar de calitate. Nu știam nimic despre ea (chiar îmi place să cumpăr cărți despre care nu știu nimic), poate doar câteva recomandări pe facebook și atât. Nu e chiar atât de mediatizată pe cât mi-aș dori eu, dar sper totuși să devină la un moment dat. 

Am citit câteva pagini și am lăsat-o, gândindu-mă că voi intra în rutina obișnuită și o voi citi la școală sau în timpul meu liber. A ronțăit-o apoi ca ultimul șoricel de bibliotecă. Am înghețat de frig pe o bancă în parc încercând să-i deslușesc sfârșitul și nu am reușit. În clasă, cu căștile în urechi și ignorând pe toată lumea, am reușit. Am rămas șocată, dacă pot folosi acest cuvânt. Nici nu pot să exprim ca lumea ce am simțit când am terminat-o. Un gol în stomac, ca și cum aș fi căzut de la o înălțime foarte mare. Ceva similar căderilor dinaintea somnului profund.